Prea des, pe net sau in carti, domeniul Programarii Neuro-Lingvistice – NLP este asociat unor sintagme contradictorii sau cel putin hilare. Printr-o serie de articole intentionez sa restabilesc deschiderea catre o intelegere corecta a acestui domeniu si, poate, sa aduc un zambet pe chipul celor care citesc.
Haideti sa facem un pic de ordine si sa nu-i suspectam pe cei care au facut afirmatiile false de mai jos decat de cele mai bune intentii;)
FALS: Cu ajutorul NLP iti cresti increderea in sine daca o ai mica.
Dupa cum am precizat intr-un articol anterior, „increderea in sine mica, scazuta, lipsa…” este un nonsens. Strecurandu-se in vorbirea curenta, familia asociata acestei sintagme a devenit cea mai la indemana scuza pentru nereusitele de tot felul.
Unul dintre instrumentele utilizate de la inceputurile structurarii domeniului NLP este denumit pe scurt „Modelul Meta”. Acest model evidentiaza faptul ca „increderea”, prin nominalizare, in loc sa desemneze realitatea corespunzatoare, si-a gasit sfarsitul intr-un substantiv distorsionat.
A materializa un vis, a duce la bun sfarsit un proiect, a merge pe calea propriei impliniri au ca temei manifestarea unor capacitati.
Stii cat de bine faci un anumit lucru? Daca nu, ce te impiedica sa afli?
Este normal ca mai apoi sa decizi daca te bazezi pe capacitatile tale, daca le dezvolti, daca apelezi la altcineva…
Cine are interesul sa prolifereze virusul „increderii in sine mici, scazute, lipsa…”?
FALS: La un curs NLP inveti sa citesti gandurile celorlalti.
Din setul instrumentelor specifice Programarii Neuro-Lingvistice face parte „calibrarea”. In acest caz, prin „calibrare” se intelege stabilirea unei legaturi intre ceea ce este observabil si ceea ce se manifesta in realitatea launtrica sub forma de sentimente, modalitati de reprezentare si categorii logice. Aceasta calibrare nu poate oferi informatii precise despre contintuturile reprezentarilor mentale.
Te-ai simti confortabil in prezenta unui om despre care crezi ca iti poate citi gandurile? Atunci ce sens are sa devii unul dintre ei?
Poate ca cel mai potrivit loc pentru super eroi se afla in paginile scenariilor ecranizate la Hollywood:)
FALS: Daca inveti NLP reusesti sa convingi pe oricine sa faca ce vrei tu.
Citind randul de mai sus poate ca deja radeti sau aveti reactia obisnuita in fata unei aberatii.
Pentru cei care inca nu stiu, concepte precum “liberul arbitru”, “respectul”, “ecologia” reprezinta aerul pe care orice practician NLP il respira. Primele strategii si cadre de lucru NLP au fost modelate de la terapeuti, creatori de scoala – oameni care si-au consacrat viata binelui si vindecarii.
Una dintre axiomele NLP spune ca „la baza oricarei actiuni se afla o intentie pozitiva”. Prin absurd, sa presupunem ca in numele „binelui”, cineva ar incerca sa convinga pe altcineva. De unde ar sti daca a trecut sau nu granita moralitatii? La final cine va fi pacalit? Cel care incearca sa-l convinga pe altul, sau cel care crede ca acest lucru este posibil?
FALS: Prin NLP iti schimbi personalitatea.
Webster Dictionary ne spune ca personalitatea reprezinta “un set de calitati emotionale, modalitati de comportament etc., care fac o persoana diferita de alta.”
Daca ne referim la emotii, reactii si comportamente, intr-adevar, in domeniul NLP gasim cele mai eficiente instrumente pentru managementul lor. Tot in domeniul NLP gasim modele de interventie si mai profunde care opereaza la nivelul credintelor. Mai mult decat atat, Programarea Neuro-Lingvistica ne invita la cunoasterea propriei ierarhii de valori si la acordarea acesteia cu misiunea si rolul pe care ni le-am asumat ca fiinte umane.
Deocamdata, ceea ce este desemnat prin “personalitate” constituie obiectul dezbaterilor si redefinirilor. Desi “psihologia personalitatii” este recunoscuta ca domeniu, in prezent nu exista nicio sursa care sa pretinda ca poate afirma definitiv ce este personalitatea. Prin urmare fara o definitie acceptata unanim a personalitatii, la ce ne referim cand spunem “schimbarea personalitatii”?
FALS: In NLP gasesti ceea ce iti trebuie ca sa te motivezi sa mergi la sala.
In randul practicienilor NLP, acceptiunea comuna a cuvantului „strategie”, este cea de secventa logica alcatuita din perceptii si reprezentari. In functie de finalitati, strategiile au fost grupate in sapte categorii. Intre ele gasim doua categorii aparte: strategiile decizionale si strategiile motivationale.
Fiecare dintre cele doua categorii implica secvente cognitive si finalitati diferite. Decizia are ca finalitate o alegere, iar motivatia se traduce prin existenta starii necesare de a face un lucru. Putini sunt cei care fac diferenta dintre decizie si motivatie. Aceasta confuzie ii impinge pe oameni in situatia de a turna gaz peste un foc despre care cred ca exista, sperand ca in final ceva bun se va petrece…
Ce sens ar avea sa ne gasim puterea de a face un lucru despre care am auzit ca, in principiu, ne-ar face bine? Ne-ar putea face si altceva? Merita pretul platit?
Cu intentia de a-ti fi trezit cel putin un zambet, promit sa revin cu episoade noi din seria „NLP nu este despre cum sa…”.
Aminteste-ti, calitatea intrebarilor pe care ni le punem determina calitatea vietii pe care o traim!
Succes
Cristian Mihai – Fellow Member Trainer IANLP
Afla detalii si inscrie-te la
Formarea NLP Practitioner Certificat International!
